Comunicat 2003-09-22
De ce trebuie să votăm CONTRA legii de revizuire a Constituției?
Legea de revizuire a Constitutiei contine o serie de prevederi utile si corecte, care pot figura foarte bine ca modificari ?n legislatia curenta, ?n codul penal etc., prezenta lor ?n Constitutie fiind mai degraba o stratagema pentru a capta bunavointa electoratului. Cum ar fi, de exemplu, noua prevedere din art. 32, alineat (4): Statul acorda burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati, ?n conditiile legii, prevedere al carei loc normal, firesc, este ?n legea ?nvatam?ntului.
Aceste prevederi, daca vom vota CONTRA noii Constitutii, vor putea fi introduse oric?nd ?n textul legilor deja existente, fara nici un fel de referendum. Deci, putinul care se poate c?stiga prin votul nostru PENTRU, nu se pierde daca vom vota CONTRA.
În schimb, daca nu vom vota CONTRA, vor deveni operative o serie de propuneri de pe urma carora vom avea de pierdut foarte mult, iar ?n unele cazuri vor fi pierderi irecuperabile si daune ireparabile.
Mai întâi, va rugam sa va aduceti aminte de promisiunile facute c?nd s-a lansat ideea de a se revizui Constitutia. Ni s-a promis ca:
1. se va introduce votul uninominal, macar la una din Camere;
2. se va introduce controlul averilor ilicite;
3. imunitatea parlamentara se va restr?nge si va ?nceta sa mai fie un paravan al coruptiei si abuzurilor;
4. se va renunta la sistemul bicameral sau i se vor da fiecarei Camere functii specifice;
5. se va interzice migratia parlamentarilor de la un partid la altul;
6. o transparenta totala privind biografia demnitarilor si a candidatilor la functii de conducere;
7. mentionarea rolului constitutiv pe care religia crestina ?l are ?n societatea rom?neasca.
Practic, nici una dintre aceste promisiuni nu a fost respectata si nu se regaseste ?n textul revizuit.
Este, de exemplu, o minciuna afirmatia unor analisti politici ca noua Constitutie restr?nge imunitatea parlamentara la raspunderea pentru ?voturile si opiniile politice exprimate ?n exercitarea mandatului?.?n realitate nu s-a schimbat nimic, iar parlamentarii nostri pot fi pedepsiti pentru faradelegile lor numai cu ?ncuviintarea celorlalti parlamentari. Iar proverbul este vechi si mereu adevarat: ?corb la corb nu scoate ochii?. Articolul 69, alineatul (2) este foarte clar: ?deputatii si senatorii nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara ?ncuviintarea Camerei din care fac parte?. Precum se vede, imunitatea parlamentara se mentine neschimbata! Singura schimbare este ca articolul 70 a fost eliminat, iar continutul sau s-a transferat la articolul 69.
Iata câeva dintre propunerile cu care nu putem fi de acord:
1. La articolul 1, alineat 3, s-a introdus sintagma ??n spiritul traditiilor democratice ale poporului rom?n si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989?.
Contestam referirea la asa-zisa Revolutie din decembrie 1989. Dupa aproape 15 ani de la ?evenimente?, numai propaganda PSD mai mentine aceasta denumire improprie a ceea ce de fapt a fost o lovitura de stat, inutil de s?ngeroasa (peste o mie de morti, majoritatea tineri), pusa la cale de elementele cele mai corupte din PCR, securitate si armata, delapidatori ai banului public, pe care Ceausescu personal si sistemul economiei socialiste ?i ?mpiedicau sa se bucure de sumele imense furate si dosite. Guvernantii pe care ?i avem din decembrie 1989 si p?na azi nu au nimic comun cu idealurile tineretului care a iesit ?n strada gata de suprema jertfa. Suntem guvernati de cei care ?au furat revolutia?, au manipulat-o, au deturnat-o si au impus o noua dictatura, mult mai imorala si mai criminala dec?t ?dictatura de dezvoltare? a lui Ceausesscu.
2. Pentru intentiile necinstite ale celor ce ne propun o noua constitutie este semnificativ sa urmarim modificarile facute ?n textul privind proprietatea publica. ?n vechea varianta a Constitutiei, votata ?n 1991, la articolul 135, alineat (4) se spune: ?Bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite ?n interes public, plajele (...)fac obiectul exclusiv al proprietatii publice?.
Textul modificat propune un veritabil atentat la aceasta proprietate: ?Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele (...) fac obiectul exclusiv al proprietatii publice?.
Asadar, nu ?bogatiile de orice natura ale subsolului?, ci numai ?bogatiile de interes public ale subsolului? vor face obiectul exclusiv al proprietatii publice. Formularea pe care ne-o propune noul text al Constitutiei este ambigua si va permite cele mai abuzive interpretari. Deja sunt persoane particulare care au cumparat mine. Sa fie oare acesta motivul pentru care s-au ?nchis at?tea mine? Ele urmeaza sa fie cumparate pe mai nimic, deoarece, dezafectate cum sunt, nu mai prezinta ?un interes public?.
Este evident rau intentionata si deosebirea ?ntre ?apele ce pot fi folosite ?n interes public? (textul vechi) si ?apele de interes national?, diferenta care face posibil ca apele de interes public, dar nu si national (balti, lacuri, r?uri de interes judetean) sa iasa din proprietatea publica si sa devina mosie particulara. Deja, ?n multe zone, localnicii nu mai pot merge la pescuit, apele fiind luate ?n concesiune, ceea ce este un abuz, sav?rsit de cei care, conform noului text al Constitutiei, vor putea cumpara de m?ine aceste ape. Majoritatea lacurilor si baltilor din lunca Dunarii au deja un proprietar! Prin noua constitutie acest abuz va fi legalizat!
Deloc ?nt?mplator, noul text al Constitutiei considera ca numai ?proprietatea privata este inviolabila? ? art. 135, aliniatul (5). Proprietatea publica este pusa astfel la discretia delapidatorilor.
3. Conform articolului 83, ?Mandatul Presedintelui Rom?niei este de 5 ani?. Mandatul parlamentarilor este de 4 ani. Corobor?nd cu articolul 106, alineatul nou (11) ?Presedintele Rom?niei nu-l poate revoca pe primul ministru?, se va putea ajunge ca Presedintele sa urmeze o linie politica, iar primul ministru alta, sa colaboreze foarte prost etc. Este o obligatie din partea presedintelui ca persoana pe care o numeste prim-ministru sa reprezinte partidul majoritar ?n Parlament, dar desemnarea acestei persoane se face prin negocieri si discutii, ?n care se tine seama si de preferintele Presedintelui. ?n definitiv, Presedintele este ales ?n mod direct de electorat, ?n vreme ce primul ministru este ?omul partidului?. Ne putem usor imagina ca Presedintele sa ajunga sa coabiteze cu un prim-ministru care i-a fost adversar la alegerile prezidentiale. Iar acest adversar, pe care l-a ?nvins ?n alegerile prezidentiale, sa ajunga prim-ministru si sa conduca el propriu-zis tara! Proiectul de Constitutie ?ncearca sa diminueze atributiile Presedintelui, probabil cu g?ndul la alegerile din 2004, pentru care PSD nu are un candidat cu sanse reale la functia de presedinte al Rom?niei
. Sa ne imaginam ca ?n anul 2004 primul ministru Adrian Nastase va candida la alegerile prezidentiale si va pierde. Va c?stiga, sa zicem, C. V. Tudor. Si sa ne imaginam ca PSD va avea mai departe majoritatea ?n Parlament si ?l va mentine pe Adrian Nastase ?n functia de prim-ministru. Noul presedinte va fi obligat sa-l accepte ca prim-ministru pe cel cu care a concurat ?n cursa prezidentiala si pe care l-a ?nvins. Dar cel care va taia si va sp?nzura ?n tara, dupa noua Constitutie, va fi primul ministru, cel caruia electoratul, sa zicem, nu-i va da nici 10% din voturi!
4. Art. 32, alineat (5)
?nvatam?ntul de toate gradele se desfasoara ?n unitati de stat, particulare si confesionale, ?n conditiile legii
. Nu este cazul sa se faca scoli confesionale ?de toate gradele?, la concurenta cu scolile de stat sau particulare, deoarece scolile confesionale se vor transforma ?n centre de prozelitism religios. ?nvatam?ntul confesional nu poate avea dec?t caracter teologic, destinat pregatirii celor meniti sa functioneze ?n incinte de cult.
5. Art. 41, alineat (2)
?Cetatenii straini si apatrizi pot dob?ndi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai ?n conditiile rezultate din aderarea Rom?niei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Rom?nia este parte, pe baza de reciprocitate, ?n conditiile precizate prin lege organica, precum si prin mostenire legala?.
Aceasta prevedere noua face jocul mafiotilor straini care, prin interpusi, au cumparat deja zeci de mii de hectare si care stiu ca prin aderarea la UE se vor acorda subventii masive ?n agricultura, proportionale cu suprafata detinuta ?n proprietate.
Articolul este conceput ?ntr-un mod foarte confuz, care va permite orice interpretare. Cel mai mult ne intriga ultima precizare: strainii vor putea deveni proprietari ?prin mostenire legala?. De ce ere nevoie de aceasta precizare? Grofii din Transilvania, care, ?n 1920, au refuzat sa devina cetateni rom?ni, si-au pierdut pam?nturile ?n virtutea legilor rom?nesti care, ?nca de pe atunci, le refuzau cetatenilor straini sa fie proprietari de terenuri. Daca noi abrogam aceste legi, ?nseamna ca grofii, prin mostenitorii lor legali, ?si pot cere ?napoi terenurile.
Precizare: legile din Uniunea Europeana nu ne impun, nu ne obliga sa le acordam cetatenilor straini dreptul de proprietate privata asupra terenurilor.
6. Art. 73 alineat (2)
?Camera sesizata ?n prima lectura se pronunta ?n termen de 45 de zile. ?n cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativa au fost adoptate?.
Este o prevedere care va permite Guvernului, ?n complicitate cu majoritatea parlamentara de care dispune, sa evite dezbaterea unor proiecte de legi. Este foarte usor pentru presedintele Camerei Deputatilor sau Senatului sa am?ne 45 sau 60 de zile momentul c?nd Camera ?se pronunta? asupra unui proiect de lege.
Deja guvernul a abuzat de ordonantele de urgenta, prin care a evitat sa puna ?n dezbatere texte legislative extrem de importante, cum a fost bunaoara ordonanta .......... cu privire la holocaust si antisemitism.
7. Art. 119, alineat (2)
??n unitatile administrativ-teritoriale unde cetatenii apartin?nd unei minoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea limbii minoritatii nationale ?n scris si oral ?n relatiile cu autoritatile administratiei locale si serviciile publice (...)?
si
Art. 127, alineat (2)
?Cetatenii rom?ni apartin?nd minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime ?n limba materna ?n fata instantelor de judecata (...)?.
Cele doua prevederi ?nseamna, de fapt, ?nceputul federalizarii Rom?niei. Se instituie principiul ca te poti descurca de minune chiar daca nu cunosti limba oficiala a tarii. Ba chiar mai bine. ?n baza articolului 119, (2), ne vom trezi ca ?n localitatile ?n care o minoritate nationala ?are o pondere semnificativa?, nu vor fi angajati ?n serviciile publice si ale administratiei locale dec?t persoane care cunosc si limba minoritatii respective, iar acestea vor fi persoane care apartin acelei minoritati. Se va ajunge astfel ca rom?nii, pentru ca sunt rom?ni si nu stiu ungureste, sa nu poata ocupa anumite posturi ?n serviciile publice.
Alte observatii:
- ce ?nseamna ?pondere semnificativa?? Dupa legile actuale, placutele bilingve se pun numai la localitatile unde minoritarii reprezinta cel putin 20%. La Cluj-Napoca traiesc maghiari ?n proportie de 18%, ceea ce n-a ?mpiedicat prefectura PSD sa puna placute bilingve.
- folosirea ??n scris? a limbii materne este un detaliu important: cine nu cunoaste limba oficiala e, de regula, analfabet si nu stie sa scrie nici ?n limba materna. Prin modificarea propusa, maghiarii (caci pentru ei este facuta aceasta modificare) care stiu rom?neste vor fi ?ncurajati sa nu foloseasca limba oficiala. Legea se cuvenea sa vina c?t de c?t ?n ajutorul maghiarilor analfabeti, care n-au plecat niciodata din satul lor si n-au avut cum sa ?nvete limba tarii. Dar a folosi limba maghiara ?n scris, ?nseamna deja un pas important pentru a-i acorda statutul de a doua limba oficiala.
- cine nu se poate exprima ?n justitie ?n limba rom?na are deja acordata o circumstanta atenuanta daca a ?ncalcat legea: nu cunoaste limba ?n care sunt scrise legile. ?n felul acesta se pregateste pasul urmator, ca o consecinta logica a aberatiei pe care am introdus-o ?n Constitutie. Si anume traducerea tuturor legilor si actelor normative ?n toate limbile minoritare din Rom?nia, semn si dovada ca Rom?nia nu mai este stat national unitar, ci stat multinational.
Nu modificam articolul 1 din Constitutie, dar permitem modificari ?n Constitutie care contrazic acest articol si-l fac sa cada ?n desuetudine.
8. Art. 145 ? (1) ?Aderarea Rom?niei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene (...) se face prin lege adoptata ?n sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.
(2) ?Aderarea Rom?niei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata (...) cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor?.
Alte tari au decis prin referendum national intrarea ?n UE sau NATO. ?n plus, este stupid sa introducem ?n Constitutie articole legate de un anumit eveniment, bine datat ?n timp. Ce se va ?nt?mpla cu aceste articole din Constitutie dupa ce se va decide intrarea ?n UE? Vor fi eliminate din Constitutie printr-un nou referendum? Caci este caraghios sa mai ram?na ?n Constitutie!
?n realitate, li se refuza rom?nilor dreptul de a decide prin referendum ?ntr-o chestiune vitala si istorica. Guvernul stie ca nemultumirile noastre vor fi si mai mari peste c?tiva ani si se teme de un vot care i-ar discredita si i-ar alunga de la putere.
*
?n concluzie sfatuim pe toata lumea sa mearga la Referendum si sa voteze NU legii de revizuire a Constitutiei.
- Uniunea Veteranilor de Razboi si a Urmasilor Veteranilor
- Asociatia Nationala a Pensionarilor din Rom?nia
- Federatia Fostilor Detinuti si Luptatori AntiComunisti
- Uniunea Nationala a Femeilor Crestine din Rom?nia
- Liga Nationala a Luptatorilor din Decembrie 89
- Asociatia Culturala ProBasarabia si Bucovina
- Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi ASCOR
- Forumul Crestin NOUA DREAPTA
- Liga Studentilor
- Gruparea SCARA
- Liga pentru Combaterea Anti-Rom?nismului LICAR
- Uniunea Vatra Rom?neasca
Biroul de Presa al Noii Drepte
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Noua Dreaptă a organizat la sfârşitul lunii august, în frumoasa staţiune Predeal din judeţul Braşov, tabăra de vară dedicată cadrelor organizaţiei. Ajunsă la cea de-a 14-a ediţie, tabăra a reunit lideri şi reprezentanţi ai filialelor Noii Drepte din România, Republica Moldova şi Italia.
Noua Dreapta a organizat sambata 7 iunie a 10-a editie a Marsului pentru Normalitate, cea mai importanta manifestare din Romania in sprijinul valorilor familiei crestine traditionale.
În timp ce la Cluj-Napoca peste 300 de membri ai Noii Drepte participau laMarșul Memorial Avram Iancu, membrii Noii Drepte Arad organizau la rândul lor un marș în semn de protest față de recentele provocări ale extremiștilor maghiari si o pichetare a sediului PSD Arad, naționaliștii români manifestându-și astfel dezacordul față de aducerea la guvernare a UDMR de către coalitia condusă de Victor Ponta.
Noua Dreaptă a participat în perioada 27-29 iunie la tabăra de vară a mișcărilor naţionaliste din Europa - Festivalul Mediterraneo -, organizat de partidul naţionalist italian Forza Nuova în provincia Calabria.
Marsul pentru Normalitate (VIDEO)
Liderii filialelor Noii Drepte si sefii departamentelor specializate ale organizatiei s-au intalnit in sedinta reunita sambata 18 ianuarie la Predeal. Sedinta, care a durat peste opt ore, a avut drept scop analizarea si sintetizarea tuturor propunerilor venite din partea filialelor si stabilirea calendarului actiunilor Noii Drepte pentru anul 2014.
Noua Dreaptă a organizat duminică 31 august Marşul în memoria românilor ucişi de ungurii hortyşti în timpul Diktatului de la Viena, impus României în urmă cu 74 de ani (30 august 1940).
În perioada 11-13 iulie s-a desfășurat la San Benedetto in Alpe a doua ediție a Taberei filialei Noua Dreaptă Italia, intitulată Uniți sub tricolor: o singură credință, un singur spirit, o singură țară! Participarea a fost numeroasă, tabăra bucurându-se de prezența unor membri și simpatizanți din Republica Moldova și din România, veniți special pentru a fi alături comunitatea militantă care s-a format in Italia.
La împlinirea celor 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, filiala Noua Dreaptă Mureş a organizat joi, 27 martie 2014, la Ceasul cu Flori din centrul municipiului Târgu-Mureş, mitingul aniversar "Pentru Unitate Naţională - Basarabia e România”.
Sute de membri şi simpatizanţi ai Noii Drepte au sărbătorit Ziua Naţională a României în municipiului Sfântu Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna.
Membrii Noii Drepte din Hunedoara şi județele învecinate s-au reunit duminică 7 septembrie a.c. la Țebea, leagănul românismului transilvănean, pentru a lua parte la manifestările omagiale dedicate eroului național Avram Iancu..jpg)
16 iulie este o zi neagră în istoria Timişoarei, împlinindu-se 65 de ani de la execuţia partizanilor anticomunişti, care au renunţat la confortul vieţii cotidiene şi la calea compromisului călduţ în favoarea luptei aprige împotriva bolşevismului şi ocupaţiei sovietice.
Sâmbătă 15 martie a avut loc la Cluj-Napoca cea de a VI-a ediție a Marșului Memorial ”Avram Iancu”, organizat de Noua Dreaptă ca răspuns la provocările autonomiste ale separatiștilor maghiari din țară și din Ungaria. Sute de membri si simpatizanti ai Noii Drepte au 
În spiritul bunelor relaţii pe care Noua Dreaptă le-a stabilit încă din anul 2000 cu majoritatea partidelor şi organizaţiilor naţionaliste din Europa, conducerea Noii Drepte i-a invitat pe Jens Puhse - Secretarul General al