Puţini români ştiu că ziua de 28 noiembrie a fost declarată “Ziua Bucovinei” prin legea 250/2015, pentru a celebra Unirea Bucovinei cu România din 28 noiembrie 1918. Autorităţile ar trebui să marcheze această zi prin manifestări artistice şi culturale, dar puţine respectă acest lucru. Pentru a compensa dezinteresul autorităţilor, la iniţiativa membrilor Noii Drepte din filiala Mureş, această mare zi de sărbătoare a fost marcată la Târgu Mureş, în seara zilei de 28 noiembrie, într-un mod simbolic și inedit.

După ce am participat la conferinţa “Dor de Bucovina”, cu invitaţi chiar de la Cernăuţi, ne-am adunat în faţa statuii lui Avram Iancu din centrul Târgu-Mureşului şi am desfăşurat un banner cu mesajul “Bucovina-Cernăuţi-România”. Apoi, pe fondul muzical al cântecelor dedicate Bucovinei, am scandat “Bucovina – pământ românesc!”, “România Mare în vechile hotare!”, dar şi mesaje de solidaritate şi de încurajare a românilor din ţara de “La Margine” (Ukraina) de civilizaţie, care se află în pericolul de a fi trimişi la moarte pe frontul de est în războiul ucraineano-rus sau se confruntă cu pericolul deznaţionalizării prin noua lege a educaţiei ucrainiene ce vizează desfiinţarea învăţământului superior în limba maternă a minorităţilor (românii fiind a treia minoritate naţională ca mărime din Ucraina cu peste 500.000 de suflete). De asemena, liderii comunităţilor româneşti din toate zonele Ucrainei unde acestea sunt autohtone de mii de ani (nordul Bucovinei, Maramureşul de la nord de Tisa, sudul Basarabiei sau zona transnistreană până dincolo de râurile Bug şi Don) sunt permanent persecutaţi de către autorităţile ucrainiene, la fel precum au fost şi în timpul imperiului rusesc-ţarist sau sovietic. Pentru aceştia am mai scandat: “Solidaritate românească!”, “Fraţi români nu vă uităm!”, “Târgu-Mureş – Cernăuţi, fraţi suntem şi peste munţi!”, “Ucraina nu uita: Bucovina nu-i a ta!”, “Bucovina e România!”, “Uniţi sub tricolor suntem doar un popor!”

Manifestaţia de la Tîrgu Mureş a trasat un pod simbolic frăţesc peste Carpaţi, între Transilvania şi Bucovina, vechi provincii româneşti, surori prin suferinţă dar şi prin bucurie, ambele eliberându-se în 1918 de sub jugul Imperiului Austro-Ungar şi unindu-se cu Patria-Mamă România la date apropiate. Ambele provincii au fost rupte în jumătate în 1940 prin aplicarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Din păcate, doar Transilvania a fost dezrobită, jumătatea de nord a Bucovinei a rămas ocupată de către URSS care a făcut-o cadou Republicii Sovietice Ucrainiene, alături de ţinuturile Herţa, Hotin, sudul Basarabiei şi Insula Şerpilor. Ambele provincii au suferit masacre anti-româneşti şi deportări, dar rănile Bucovinei se văd mai puternic azi, componenţa ei etnică fiind modificată, românii ajungând minoritari pe propriile teritorii strămoşeşti. Dacă fidelitatea comunităţii româneşti faţă de satul ucrainean este răsplătită prin politici de deznaţionalizare, atunci o soluţie reparatoare rămâne desfiinţarea consecinţelor Pactului Ribentropp-Molotov!

Ȋn pragul Centenarului Marii Uniri, mesajul Noii Drepte este acela de a nu-i uita pe românii din afara actualei graniţe a României, de a conştientiza că România de la 1 Decembire 1918 nu ar fi putut fi posibilă fără unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România (uniri ce trebuie sărbătorite în mod egal cu cea a Transilvaniei!), dar şi faptul că încă există comunităţi autohtone româneşti rămase de atunci și până azi în afara graniţelor României şi care se află sub o permanentă ameniţare prin încălcarea multor drepturi sau chiar prin negarea existenţei lor, fapt incomparabil cu modul net superior de respectare a drepturilor tuturor minorităţilor din România.

Marius Moldovan
Liderul filialei Mureș a Partidului Noua Dreaptă