Partidul Noua Dreaptă salută decizia Parlamentului de la Tirana de recunoaștere a minorității aromâne din Albania, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale, o lege îndelung așteptată, care face dreptate celor 300.000 de aromâni de pe teritoriul Albaniei.

Aromânii - ramura sud-dunăreană a poporului român -, erau până astăzi recunoscuți oficial doar în fosta republica iugoslavă Macedonia, unde trăiesc peste 150.000 de aromâni. Începând de astăzi ei sunt (în sfârșit!) recunoscuți și în Albania și solicităm pe această cale și forurilor legislative ale Greciei, Bulgariei și Croației recunoaşterea de urgenţă pentru aromânii, megleno-românii și istro-românii de pe teritoriul lor a statutului de minoritate naţională şi acordarea tuturor drepturilor ce derivă din acest statut. Și ne referim în mod evident la aceleași drepturi de care se bucură grecii, bulgarii și croații de pe teritoriul României: școli și biserici în limba maternă, emisiuni radio și tv, reprezentare parlamentară.

Dacă Albania - o țară preponderent musulmană -, a recunoscut minoritatea aromână, așteptăm același gest firesc și din partea celor trei țări creștine. Privirea noastră se îndreaptă în primul rând către Grecia ortodoxă unde trăiesc peste 800.000 de aromâni care nu sunt recunoscuți ca minoritate, fiind supuși unei presiuni asimilaționiste acerbe și numiți în mod diversionist.. "greci vlahofoni"!

Însă primul pas este acum salvarea identitară a aromânilor din Albania și solicităm Parlamentului României să aprobe pentru 2018 un buget adecvat pentru Ministerul Românilor de Pretutindeni și pentru Ministerul Afacerilor Externe, un buget care să prevadă redeschiderea grădinițelor și școlilor pentru aromânii din Albania. Spunem ”redeschiderea” întrucât începând cu mijlocul secolului XIX și până la instaurarea comunismului, România a sprijinit financiar funcționarea a zeci de școli și biserici ale aromânilor din cuprinsul actual al Albaniei. Fără acest sprijin cultural acordat de București, minoritatea aromâna din Albania nu și-ar fi putut păstra identitatea.

Bugetul pe 2018 ar trebui să mai prevadă și punerea pietrelor de temelie pentru primele biserici în care să se slujească în dialectul aromân al limbii române, înființarea unui post de radio și televiziune și a unui cotidian tipărit deopotrivă în dialectul aromân și în limba română literară (dialectul daco-român).

România are acum ocazia să fie din nou alături de frații aromâni. Parlamentul Albaniei și-a făcut treaba, e acum rândul Parlamentului României! Dacă nu vor fi alocate aceste fonduri bugetare, aromânii din Albania nu se vor putea bucura de drepturile dobândite și deznaționalizarea lor va continua.

Partidul Noua Dreaptă va milita în continuare activ, în calitate de partid de opoziție extraparlamentară, pentru conservarea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a comunităţilor autohtone româneşti din Valea Timocului, Peninsula Balcanică, Istria, Maramureșul istoric, nordul Bucovinei, sudul Basarabiei și Transnistria. Iar în 2020, când vom accede în forul legislativ, românii din afara granițelor vor avea pentru prima oară un sprijin real în Parlamentul României!

Președintele Partidului Noua Dreaptă,
Av. Tudor Ionescu