Noua Dreaptă a primit cu tristețe vestea stingerii din viață a doamnei Lidia Stăniloae, primul fizician român care s-a ocupat de fisiunea nucleară, dar și o poetă și scriitoare consacrată. După ce la vârsta de 25 de ani ajunsese cercetător la Institutul de Fizică din București, la arestarea tatălui său în 1958, este dată afară și persecutată de regimul comunist.

Își începe cariera literară în 1970 publicând poezie și traducând din limba germană un roman de Maria Rilke și un volum de poezie al poetei Marlte Laurids. În 1984 emigrează în Germania și activează în cadrul Universității din Freiburg. Din 1991 până în 2009, scriitoarea publică un roman, un volum de memorialistică, un volum de poezii, un roman istoric în limba germană și un roman biografic, concomitent cu o activitate de conferențiar la mai multe universități din Germania, Franța și Belgia.

Lidia Stăniloae a fost un om cald și blând, îmbinând dârzenia verticalității în vremuri tulburi cu duioasa grijă părintească, înțelegând totodată drama prin care trecea mult încercatul popor ortodox din România, neam în mijlocul căruia s-a născut, a înflorit și mai târziu a apus tatăl dumneai, cel mai mare teolog al secolului XX, părintele profesor Dumitru Stăniloae, unul din cei mai de seamă doctrinari ai naționalismului creștin românesc și un reper doctrinar esențial pentru Noua Dreaptă.

Chiar dacă tatăl său a fost un colos, doamna Stăniloae nu a stat în umbra lui ci și-a folosit talentele și talanții moșteniți de la acesta pentru a-și construi un drum demn în viață, dominat de trăire creștină și erudiție atât în științele exacte cât și în arte.

Îi dorim ”răspuns bun” și o rugăm să mijlocească pentru Neamul Românesc la fel cum, de acolo de sus, o face și tatăl domniei sale!

Constantin Nechita

Coordonatorul Filialei Bucureşti