Prescripția extinctivă și raiul infractorilor

Prescripția extinctivă și raiul infractorilor

Conform legii, prescripția extinctivă este acea sancțiune aplicată deținătorului unui drept, pentru neexercitarea în termen legal a dreptului respectiv. Existența prescripției extinctive este justificată prin necesitatea scoaterii subiectului din pasivitate, având o dublă funcție stimulatoare și sanctionatoare. Ea îl încurajează pe subiect să demareze cât mai curând acțiunile pentru exercitarea dreptului său și îl sancționează în cazul în care acesta este pasiv, dezinteresat, apatic. O ultimă funcție importantă este cea a stabilității și a credibilității raporturilor juridice. În timp, probele își pierd verosimilitatea sau sunt mai greu de administrat, martorii pot fi influențați sau decedează, fiind mult mai dificil și mai costisitor pentru autoritatea judecătorească să determine adevărata stare de fapt. De aceea, lipsa de interes a subiectului, care se traduce într-un efort suplimentar al autorității judecătorești, este sancționată cu prescripția extinctivă.

Toate bune și frumoase. Nu te-ai ocupat și nu ai acționat conform dreptului tău, deși aveai cunoștință de el, un an, doi, trei sau zece ani, timp în care documente s-au pierdut, martori s-au răzgândit, iar toată speța devine extrem de încâlcită și greu de rezolvat...pa și la revedere. Nu pui tu autoritățile statului să muncească dublu sau triplu, pentru că ți-a fost ție lene să faci o plângere.

Dar ce se întâmplă în cazul în care subiectul își desemnează un reprezentant care să se ocupe de efectuarea tuturor actelor necesare, în cadrul termenului de prescripție, pentru ca dreptul lui să poată fi exercitat, iar acest reprezentant nu își îndeplinește obligațiile, lăsând, din incompetență sau rea-intenție, să fie activată prescripția?

Este exact situația în care statul își desemnează reprezentanți, sub forma angajaților ministerelor competente, care să aibă grijă de îndeplinirea întocmai și la timp a tuturor acțiunilor necesare pentru recuperarea creanțelor, a prejudiciilor, tragerea la răspundere a  infractorilor sau contravenientilor, etc. Este de presupus că un reprezentant nu va avea întotdeauna aceeași motivație și aceeași diligență ca a deținătorului dreptului, adică a statului. De aceea, din cauză că reprezentantul nu este el însuși, în mod direct, prejudiciat, interesul de a se încadra în termenul de prescripție poate să nu fie la fel de mare ca al deținătorului creanței sau al pagubitului (statul). Ba, uneori, în cazuri delicate, reprezentanții statului pot fi influențați sub diverse aspecte, de către persoane interesate de expirarea termenului. Desigur, păgubitul (adică statul) se poate întoarce împotriva reprezentanților săi, dar aici apar noi dificultăți și explicații (unele care chiar par rezonabile) pentru lipsa de acțiune: ministerul nu are suficient personal care să se ocupe de volumul mare de muncă, nu sunt suficienți bani pentru îndeplinirea unor cerințe legale, autoritatea cutare depinde de autoritatea cutare, care depinde de ministerul cutare, care...etc. Nu mai vorbim de cazurile de rea-voință a căror anchetă este infinit mai dificilă odată cu trecerea anilor (ceea ce și justifică, în principiu, existența prescripției însăși).

De aceea, propunerea noastră, pe care dorim să o transformăm în inițiativa legislativă și să o votăm în Parlament, este eliminarea prescripției extinctive în toate cazurile de interes public.

Prescripția este justificată doar pentru cei care, păgubiți sau afectați direct în orice mod, nu acționează într-un timp rezonabil în apărarea PROPRIILOR interese. În cazul în care lipsa de acțiune îl afectează doar pe păgubit sau pe un număr restrâns de creditori care aveau cunoștință de situație și puteau demara acțiunea, putem fi de acord cu instituția prescripției.

Cu totul altfel se prezintă însă situația în cazul în care este prejudiciat STATUL în calitate de organ colectiv național, iar reprezentantul său este incapabil, chiar și din motive obiective, să acționeze pentru apărarea intereselor publice în termenul legal de prescripție. În acest caz  extincția afectează mult prea mulți oameni pentru ca prescripția să mai poată avea o justificare. În fapt, sunt prejudiciați toți cetățenii statului, care ori nu aveau cum să știe de existența acestui prejudiciu ori erau incapabili să acționeze personal sau colectiv pentru îndreptarea acestuia. Astfel, când prejudiciul afectează interesul public (sunt, practic, milioane de cetățeni păgubiți) sau are o valoare foarte mare, considerăm că efortul și resursele suplimentare cauzate de trecerea timpului sunt justificate. Eliminarea prescripției extinctive în toate cazurile de interes public este unul din obiectivele noastre pentru care vă chemăm alături, ca aliați sau participanți direcți la lupta noastră. Vrem ca, după alegerile parlamentare din 2020, această propunere legislativă să poată fi inițiată și votată în Parlamentul României. Iar singuri nu putem face acest lucru.  

Comments   

0 #2 Alecs 2018-10-22 12:37
Ah ! era sa uit ! acea norma juridica, trebuie dusa la indeplinire, prin forta coercitiva a STATULUI ! indiferent , care ar fi el !
Quote
0 #1 Alecs 2018-10-22 12:29
Trecand peste subiect,si facand abstractie de faptul ca, 99,9 % habar nu au ceea ce lectureaza pe site ! cand, norma juridica va fi o regula GENERALA si OBLIGATORIE, pentru toata lumea, de abia , atunci va fi bine, !Capis ?a fost un simplu comentariu vizavi de vizava ! definitia normei juridice, elaborata de diferiti autori consacrati , se poate reduce la o simpla fraza !si nu vreau sa fac comentarii legate de LEGEA FUNDAMENTALA ! Ca asa ne place noua , ROMANILOR ! sa ne scarpinam cu mana dreapta , pe partea stanga a capului, atunci cand ne ,,,mananca" ! Vezi , pruncule ? din cauza asta,stam asa cum stam !Am increderea ca, totusi , nu suntem un neam de nevertebrate ! :) si imi cer scuze , pentru pers. a 2-a ! :) . Alecs .
Quote

Add comment


Security code
Refresh

 

 

Developed by Logicon!