In Presa

„Ne vrem oraşul înapoi!" - este mesajul cu care tinerii din Asociaţia Noua Dreaptă au pornit într-un marş de la Catedrala Mitropolitană până în Piaţa Traian din Timişoara. Protestul celor aproape 100 de persoane participante a fost faţă de aşa-numita „mafie ţigănească" , făcând referire la faptul că mai multe familii de romi deţin clădiri istorice aproape de centrul Timişoarei. Cu torţe

6 oct. 2014

Catedrala Mitropolitană – Bulevardul CD Loga- Piața Traian. Acesta este traseul pe care au mărșăluit în această seară, aproximativ două sute de tineri, cei mai mulți membri ai Asociației Noua Dreaptă. Cu torțe aprinse în mâini, protestatarii au scandat lozinci împotriva clanurilor de țigani care au pus mâna pe toate clădirile importante din Timișoara. S-a scandat printre altele:

5 oct. 2014

Circa o sută de timișoreni au protestat duminică împotriva mafiei imobiliare țigănești. Protestul a demart din Piața Victoriei, iar cei prezenți au plecat scandând diverse lozinici anti-țigani, drumul lor oprindu-se chiar în Piața Traian, o zonă în care locuiesc foarte mulți timișoreni de etnie romă.

6 oct. 2014

Reprezentanții Noii Drepte au protestat duminică seară, din nou, împotriva „mafiei imobiliare țigănești” din Timișoara. Aceștia au pornit în marș de la Catedrala Mitropolitană până în Piața Traian, scandând mesajul „Nu vrem clanuri țigănești în orașe românești!”.

5 oct. 2014

TIMISOARA. Aproximativ 50 de timisoreni, majoritatea membri ai organizatiei Noua Dreapta, dar si avocata Carmen Obarsanu, au protestat, la Timisoara, impotriva mafiei imobiliare tiganesti din orasul de pe malurile Begai.

 Aproximativ 50 de persoane, majoritatea membri ai organizației Noua Dreaptă, au protestat duminică seara împotriva “mafiei imobiliare țigănești” la Timișoara. Acestora li s-a alăturat și avocata Carmen Obârșanu, care a ținut un discurs pe treptele Catedralei Mitropolitane.

 Membrii Noua Dreaptă s-au întâlnit în fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara, duminică seara, la ora 19.00. Aceștia au venit cu un banner inscripționat cu mesajul “Ne vrem orașul înapoi”. Înainte de a mărșălui până în Piața Traian, cei prezenți au ascultat discursul unuia dintre organizatori și pe cel al avocatei Carmen Obârșanu, care a participat și ea la acțiunea de protest.

“Nu reduceți mafia imobiliară doar la componenta tigănească. Fără gulerele albe din sistem nu s-ar fi putut face atâtea”, le-a spus avocata celor prezenți.

După discursuri, protestatarii s-au îndreptat spre Piața Traian, scandând “Nu vrem clanuri țigănești în orașe românești!”, cu torțe aprinse în mâini.

Acesta este cel de-al șaselea marș organizat de Noua Dreaptă legat de “mafia imobiliară” din Timișoara. Organizatorii au adresat invitația de a participa tuturor timișorenilor.

Marșul s-a terminat fără incidente. Traseul a fost: Catedrala Mitropolitană – C. D. Loga – Prefectura Timiș – Piața Traian.

R.J.
http://www.tion.ro/protest-impotriva-mafiei-imobiliare-la-timisoara/1464037

6 oct. 2004

Zi agitată astăzi, la Arad, unde vicepremierul României, Kelemen Hunor, a participat la evenimentele comemorative menite să marcheze împlinirea a 165 de ani de la executarea, în Cetatea Aradului, a celor 13 generali care au luptat în revoluţia maghiară de la 1848 – 1849.

Comunitatea maghiară din România i-a comemorat astăzi la Arad pe cei 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare de la 1848, executaţi de armata Habsburgică în cetatea Aradului în urmă cu 165 de ani. În paralel cu manifestările din Parcul Reconcilierii Româno  - Maghiare, filiala Noua Dreaptă din Arad a organizat un marş în centrul oraşului, pentru a comemora victimele româneşti din timpul aceleiaşi revoluţii.

06 Oct 2014

UDMR a organizat manifestările comemorative, iar Noua Dreaptă un marş împotriva acestora.

Peste 500 de persoane, printre care multe venite din Ungaria, au participat la comemorarea care a avut loc în Parcul Reconcilierii, la Statuia Libertăţii. În memoria celor 13 generali a fost reamplasată în oraş, în 2004, Statuia Libertăţii în Parcul Reconcilierii.

Protest al membrilor filialei Noua Dreaptă Arad
Protest al membrilor filialei Noua Dreaptă Arad
 

06 oct 2014

Ca în fiecare an, de 6 octombrie, maghiarii i-au comemorat la Arad pe “cei 13 generali martiri”, iar “Noua Dreaptă” românească din Arad a organizat un parastas în memoria celor 40.000 de români ucişi în timpul revoluţiei ungare din 1848-1849. Fiecare parte cu adevărul său istoric, cu valorile şi aspiraţiile sale.

Comemorarea “celor 13 generali” a avut parte, de fiecare dată, de ceremonialuri laice şi religioase, cel mai adesea onorate şi de prezenţe oficiale ungare şi române.

Memoria celor 40.000 de victime române ale urgiei genocidare a armatei revoluţionare ungare este cinstită modest, discret, fără participări oficiale şi doar la iniţiativele unor organizaţii sau formatiuni politice al căror patriotism este etichetat şi acuzat de “extremism legionar” sau “vadimo-funarist”.

Cine au fost şi ce fapte de arme au săvârşit cei 13 generali ai armatei revoluţionare ungare de la 1848-1849?

Cei 13 (de diferite naţionalităţi – ungară, germană, austriacă, armeană, sârbă, croată, slovacă) au ajuns generali în armata Ungariei - aflată sub comanda generalului de origine poloneză Iosif Bem -, care îşi declarase independenţa faţă de Imperiul Austriac.

Armata condusă de generalul Bem a pătruns în Transilvania în toamna anului 1848 şi s-a luptat atât cu armata imperială, cât şi cu revoluţionarii români conduşi de Avram Iancu, care cereau drepturi egale cu ceilalţi locuitori ai provinciei.

În timpul luptelor purtate în perioada decembrie 1848 - iunie 1849, potrivit istoricilor, armata maghiară a trecut prin foc şi sabie peste 300 de sate româneşti. A rezultat un adevărat genocid: circa 40.000 de oameni au fost ucişi, printre aceştia numărându-se şi aproximativ 100 de preoţi.

După intervenţia armatei ruse, venită în sprijinul austriecilor, maghiarii au fost învinşi. Prizonierii au fost predaţi armatei imperiale, care i-a executat pe cei 13 generali pentru trădare.

Până în anul 1925 a existat, în Arad, Monumentul „Hungaria”, sau „Ungaria Milenară”, construit ca semn al reconcilierii austro-ungare în anul 1891, în memoria celor 13 generali.

 

Aceştia sunt foştii ofiţeri în armata imperială:

1. Aulich Ludwig (Lajos) (etnic german, locotenent-colonel)

2. Damjanich János (de origine sârbă, locotenent-colonel )

3. Dessewffy Arisztid (maghiar născut în actuala Čakanovce, din Slovacia - căpitan)

4. Kiss Ernő (armean născut la Timişoara, comandant al regimentului de cavalerie II Hanovra)

5. Knézic Károly (de origine croată, a fost numit general în locul lui János Damjanich, după rănirea acestuia)

6. Láchner György (de origine slovacă, născut în satul Necpaly din Slovacia)

7. Lázár Vilmos (maghiar născut în Zrenjanin, un sat din Serbia)

8. Karl von Leiningen-Westernburg (conte german, născut în Hessa)

9. Nagysándor József (maghiar născut la Oradea)

10 Poeltenberg Ernő (cavaler de origine austriacă, născut la Viena; locotenent)

11 Schweidel József (născut în Zombor sau Sombor, în Serbia; maior)

12. Török Ignác (maghiar născut în Gödöllő, judeţul Pest)

13. Vécsey Károly (maghiar născut în Pesta, conte; locotenent-colonel)

Toţi au fost ridicaţi la gradul de general de către Kossuth Lajos, fost conducător al Ungariei în timpul revoluţiei din anii 1848 - 1849 şi considerat unul dintre cei mai mari patrioţi maghiari.

Prin acţiunile lor armate, „cei 13” au susţinut prevederile programului revoluţiei paşoptiste maghiare, inclusiv punctul 12 al acestuia, care stipula alipirea forţată a Transilvaniei la Ungaria împotriva voinţei românilor majoritari! Parte dintre ei, având şi funcţii de comandă, sunt răspunzători, alături de ceilalţi mercenari şi aventurieri din armata aşa-zis revoluţionară maghiară, comandată de Jozsef Bem, de uciderea a peste 40.000 de români, dintre care peste 100 de preoţi ortodocşi români spânzuraţi, de arderea şi ştergerea de pe faţa pământului a peste 300 de sate locuite de români, de sute şi sute de crime barbare şi atavice, de miile de schingiuiri, de execuţiile „tribunalelor de sânge maghiare” destinate exterminării românilor transilvăneni.

În armata lui Avram Iancu s-au distins prin mari fapte de vitejie şi detaşamentul de femei călare din Mărişel, judeţul Cluj, condus de Pelaghia Roşu, mama centurionului Andrei (Indrei) Roşu. Pentru că nu erau suficienţi combatanţi din rândul bărbaţilor din sat, care era atacat de armata maghiară, femeile din sat s-au mobilizat pentru a lua parte activă la luptă. Au ales-o comandant pe Pelaghia Roşu, iar la momentul oportun ele au declanşat un atac călare asupra inamicului, care speriat de această intervenţie, crezând că e atacat de cavaleria moţilor, a rupt lupta şi s-a retras în debandadă.

Pelaghia Roșu

La 9 octombrie 1850, guvernatorul Transilvaniei, generalul austriac Wolgemuth, a recompensat-o pentru meritele avute în timpul revoluţiei paşoptiste cu suma de 100 florini. În actul de recompensă s-au citat următoarele merite:

„Pe temeiul preaînaltei împuterniciri dela 21 August 1850, ordonez, să se dee Pelagiei Roşu, mama lui Andreiu Roşu din Mărişel, decorat cu crucea de aur pentru merite, suma de o sută florini, drept premiu pentru demonstraţia săvărşită cu isteţime în contra insurgenţilor, pentru eliberarea satului ei, punându-se în fruntea unei cete de femei.”

 

Monumentul dezvelit în 1891 avea, însă, şi o altă simbolistică, el fiind înăltat spre neuitarea de către generaţiile viitoare a celor 13 provincii ale „Ungariei Milenare”:

1. Ungaria 5. Ruthenia 10. Croaţia

2. Oldenburg 6. Transilvania 11. Slovenia

3. Burgenland 7. Banat 12. Backa

4. Slovacia 8. Partium 13. Voivodina

9. Sirmium

Aceasta simbolistică a întreţinut idealul revizioniştilor hortişti, motiv pentru care regele Ferdinand, la iniţiativa guvernului Brătianu, din cauza numeroaselor manifestări ale ungurilor care cereau alipirea Transilvaniei la Ungaria, a dispus demontarea monumentului. Atât după al Doilea Război Mondial, cât şi după decembrie 1989, liderii maghiari au încercat să refacă vechiul monument în forma sa iniţială. În anul 2004, Guvernul României, în pofida unei puternice opoziţii, a decis reamplasarea monumentului „celor 13”.

Aurel I. Rogojan
http://www.cotidianul.ro/cotidianul-248538

 

 

Developed by Logicon!