Noua Dreapta a protestat la Arad impotriva extremismului maghiar

Astăzi, 6 octombrie 2011, Nouă Dreapta a protestat împotriva comemorării publice la Arad a celor 13 generali ai armatei imperiale austriece, executaţi în 1849. Tinerii naţionalişti au dorit să arate că celebrarea memoriei unor ofiţeri care se fac vinovaţi de uciderea a mii de români transilvăneni (unele surse vehiculând cifra de 40.000), este nu numai un act şovin ci şi o jignire adusă majorităţii româneşti a oraşului.

Cei 13 au fost ofiţeri ai armatei imperiale, având taberele militare pe teritoriul Ungariei în momentul izbucnirii Revoluţiei paşoptiste la dată de 15 martie 1848. Ei au fost executaţi pentru că s-au alăturat mişcării revoluţionare a lui Lajos Kossuth, susţinând pretenţiile maghiare de independenţa faţă de Austria, încălcându-şi astfel jurământul de fidelitate faţă de Casă de Habsburg. O parte dintre ei au fost maghiari, trei au fost austrieci, iar câte unul dintre executaţi a fost de naţionalitate germană, sârbă şi croată.

 

Ofensivă celor 13, aflaţi sub comandă generalului polonez Jozef Bem, s-a soldat cu ocuparea temporară a Transilvaniei, între lunile ianuarie-martie 1849, de către revoluţionarii maghiari. În această perioada au avut loc asasinate şi masacre coordonate împotriva românilor. În plus, mai multe sate au fost distruse prin incediere (între câteva zeci şi până la 300, după unele surse).

 

Ar mai fi de menţionat că atrocităţile antiromâneşti, punerea greoaie în practică a legii privitoare la desfiinţarea iobăgiei în Transilvania, refuzul guvernului revoluţionar ungar de a acordă libertăţi naţionale românilor şi votarea unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dietă din Cluj, au dus la dezbinarea forţelor revoluţionare române şi ungare şi la ridicarea ţărănimii la lupta pentru rezolvarea problemei sociale şi a celei naţionale. Avram Iancu, la numai 25 de ani, a devenit conducătorul oştii ţărăneşti antirevoluţionare. În fruntea acestei oşti şi în colaborare cu autorităţile militare austriece a organizat apărarea în Munţii Apuseni şi a respins numeroasele atacuri ale trupelor revoluţionare maghiare, superioare că număr şi că armament, câştigându-şi renumele de "craiul munţilor".

 

Naţionaliştii români şi-au făcut simţită prezenţa la adunarea la care au participat câteva sute de maghiari afişând unul dintre cele mai mari drapele tricolor, lung de 20 de metri şi lat de 14 metri, dar şi un mesaj pe care era scris "În memoria celor 40.000 de români ucişi în 1848 de armata ungară sub comandă lui Josef Bem". De asemenea, s-au scandat mai multe lozinci precum "Noi suntem români, noi suntem aici pe veci stăpâni", "Limba română, unică stăpâni" şi s-a şi intonat imnul lui Avram Iancu.

 

La acest miting au fost prezenţi membri şi simpatizanţi ai Noii Dreapte din Arad, Timişoara, Lipova şi Albă-Iulia.

 

La fel că în anii trecuţi, în prim planul comemorării celor 13 generali au fost reprezentanţii UDMR, în frunte cu preşedintele Kelemen Hunor, dar şi autorităţi locale. Nu au lipsit nici înalţi diplomaţi veniţi tocmai de la Budapeste pentru acest eveniment, precum şi câţiva membri rătăciţi ai partidului şovin şi antiromânesc Jobbik.

Add comment


Security code
Refresh

 

 

Developed by Logicon!